marți, 23 august 2016

Interesul primordial

Hormon/Emotie + Ratiune
Punct de intersectie / Posibila cheie pentru inteligenta artificiala. Algoritmul poate fi elaborat pe baza trasaturilor de personalitate, cele 4 dihotomii.

Aprecierea: numitorul comun, interesul din spatele oricarui gest, motorul manifestarilor; exceptie aparenta o face cinicul.

            Cum ia nastere imboldul principal?

      Mai cumplita decat solitudinea este singuratatea ideilor. Intoleranta individului pentru unicitate il obliga la formarea grupului, asocierea dand nastere confirmarii ce joaca rolul aprecierii indirecte. Ce se afla in fundalul dorintei pentru minciuna? Interesul pentru apreciere. Viata procreeaza un fals sens al existenti tocmai pentru ca nu exista solitudinea absoluta (fizic+ideologic). Un singur vietuitor pe Pamant ar fi intr-adevar apaticul practicant, s-ar inhiba orice pornire din cauza/datorita lipsei de reactie din partea celuilalt, interesul pentru apreciere fiind motivatia principala ce-l imbie pe individ la manifestare, restul ramand tertipuri. Pana la apreciere individul are nevoie de acceptarea celorlalti, asta-l face sa adere la un anumit tip de propaganda, se renunta la consecventa proprie, la fundamentul propriu, se leapada de propriile conceptii, individul sociabil este cel care a renuntat la el. Cinicul cauta dezaprobarea in detrimentul aprobarii, nici acesta nu difera in esenta de ceilalti, dezaprobarea fiind confirmarea inversa, confirmarea dezaprobarii, aprecierea prin contestare. Empiric sau aprioric totul are legatura cu dublurile noastre (restul indivizilor).

            De ce ia nastere dorinta pentru apreciere si toate absurditatile ce-i urmeaza?

     Celui caruia nu-i este teama de necunoscut nu va niciodata aghiotant. Frica pentru necunoscut genereaza atasamentul, hormonul fiind o imbinare potrivita-n context, o scuza pertinenta si totodota antidotul temerii. Nefericirea, atasamentul si restul derivatelor sunt precedate de aprehensiunea fata de necunoscut, fundamentul tuturor manifestarilor . Convingerea este simulacrul propice pentru starpirea angoasei rezultate din sumedenia supozitiilor. Mai are relevanta falsul sau adevarul atat timp cat lui X ii este bine? Din acest punct de vedere este legitim si n-ar trebui blamat, atat timp cat nu-si expectoreaza microbii asupra altuia.


Avand punctul de start comun in materie de manifestare umana se poate concluziona ca si omul gandeste,actioneaza, instinctiv sau rational liniar asemenea calculatorului, doar cu ramificatii mai complexe aparent imprevizibile. Scopul genereaza constiinta.