Moralitatea

Mecanismul propriu de gandire propulseaza intrebarea " imi este util ? " , nu-mi pun problema moralitatii caci orice virtute daca nu-mi este de folos o traduc ca fiind nula .  Moralitatea , etica , binele , raul , frumosul , uratul etc sunt termeni abstracti care nu spun nimic si care, pe cale de consecinta, starnesc echivocul . Ambiguitatea unor astfel de terminologii umbresc ratiunea ducand la actiuni cu rezultat nescontat , orbecairea in confuzie . Un exemplu clasic ar fi cel de invatare , avem nevoie de esec pentru progres , avem nevoie de rau caci el reprezinta solutia corecta , benefica evolutiei ,  raul aparent poate fi transformat in bine prin insusirea lui in detrimentul dezaprobarii , anularea dualitatii cu ajutorul utilului . Utilitatea la randul ei este perceptie individuala , profitul insului in raport cu nevoia curenta , utilitatea si perceptia acesteia pot fi negative sau pozitive neavand vreo importanta in raport cu scopul , mecanismul judecatii are in vedere telul si folosirea prezentului privandu-l de bine si rau , i se atribuie viitorul (scopul) , prezentul ramanand doar unealta practica pentru finalitate . Relativitatea foloseste perceptia pentru a-i insusi unei actiuni binele sau raul caci fatetele acestor doi termeni pot fi manipulati in fel si chip  , o emotie negativa pare la prima vedere un chin , alchimia relativitatii poate transforma situatia in creativitate sau in inutilitate , asta depinde de viziunea individului in cauza , daca acesta va prefera termenii bine , rau , moral , etic s.a.m.d in detrimentul utilitatii va pieri in incapacitatea de exploatare urmand o repetitie a momentelor ce vor conduce ulterior la capitulare . Nu te poti ghida dupa principii neclare sperand in succesul lor , caci orice bine si rau isi modifica forma in functie de scop . Deducem intr-un final ca moralitatea (nihilista, kantiana, crestina etc.) nu este gresita sau corecta ci inexistenta , aceasta este desfiintata de tel . Existenta omului este dirijata de succes in diferite forme , morala reprezinta cu succes esecul practic . Etica este tolerata in forma teoretica atat timp cat aceasta nu intra in conflict cu dorinta de triumfare ce domina subconstientul fiecaruia dintre noi , in practica aceasta nu exista . In spatele moralei aparente troneaza interesul pentru reusita . Virtutea germineaza paradoxul , interesul abroga incertitudinea .