joi, 14 decembrie 2017

Mizantropia luciditatii


Pendularea de la etic la non-etic

         Cat de dulce este delirul acestei lumi: Paharnic, adu-mi botoiul cu iluzii, ala mare, cel mai mare, fa-ma sa ma simt viu, fa-ma sa ma simt om, ameteste-mi sinapsele. Nu da timpul inapoi, nu stiu unde am gresit, nu stiu cand am gresit, nu stiu daca am gresit, lasa-l sa curga;totul e incert, totul e fascinant. Adu-mi in prim plan fricile, lasa-le sa ma devoreze, lasa-ma sa ma simt viu, faciliteaza-mi contactul cu viata, anihileaza-mi mentalul macar pentru cateva clipe, ucide defunctul din mine, imbata-ma cu absurditati, nu te zgarci. Binecuvantati sunt cei care se pot minti, spune-mi secretul, care este metodologia de implementare? Scapa-ma de handicap, lumineaza-ma cu alchimia slugarniciei, minte-ma pentru un ceas, nu pot tolera mai mult.

          Ma trezesc urland: Paharniccc... ce-i pisoarca asta, n-are efect, ai turnat apa-n vin? tu-ti grijania ma-tii! Blestem scepticismul, ii iau in colimator si pe paharnicii care au indraznit sa propuna ceva, orice.Imi reamintesc handicapul luciditatii, ma complexeaza capacitatea lor de contopire cu proiectiile. Complexul se transforma in aversiune fata de propria-mi persoana. Neputinta voastra de a creea veridicul tuturor m-a exilat din viata - sursa mizantropiei. Cred in viitorul omenirii, cred in ligatura trompelor uterine si-n vasectomie. Anulez in mine tot ce vad la ceilalti. Ohhh... timpul,  pledoaria consecventei - exercitiu de verificare.